Sincer, nu mi-a placut tortul. A avut ceva dintr-o prajitura invelita in ciocolata alba, cu etaje, rafinata doar de coronita desenata in martipan de pe ultima treapta. Mi-a placut in schimb rochia. Cu trena ei infinita ce serpuia dinspre popor, ca dara lucioasa pe care o lasa in urma un melc, cu dantela ei gratioasa si zambetul impecabil asortate ideal, rochia a fost minunata. La suprafata, ducesa de Cambridge a aratat prospetime, afectiune fata de William&Diana si, mai important, n-a lasat sa se simta niciun pic din fronda pe care Regina s-a chinuit ani in sir sa o ignore la teribila ei cunostinta din perioada Charles.
Totusi, Catherine, sotia lui William si noua ducesa de Cambridge, nu a avut curajul printesei Diana incat sa duca nunta la St. Paul, in loc de traditionala catedrala Westminster. In ciuda farmecului pe care il imparte cu mult mai celebra ei precursoare, Catherine nu a fost dispusa decat la cateva ajustari minore: a purtat acelasi inel de logodna cu printesa Diana, s-a lasat “incantata” de Elton John si binecuvantata de episcopul Richard Chartres, dupa care a omis discret cuvantul “supunere” in juramantul de iubire din fata altarului. In apropriere, mama viitoarei ducese, Carole, a zambit teapan in costumasul ei bleumarin croit in casa Catherinei Walker, locul favorit al printesei Diana.
Practic, nunta a fost o declaratie de putere. Cu gratie si relaxare, proaspata mireasa si-a anuntat in liniste candidatura. Maine seara, ma astept ca detectivii cu palarioare nostime de la Scotland Yard sa constate cum firul de laudanum pe care Printul Charles l-a inghitit odata cu prajitura cu branza avea ceva din textura sticlutei purtate la gat de dominisoarele de onoare. Sau ca parfumul milenar al Elizabetei miroasea mai mult a arsenic, decat a flori de camp. Ca pistolul printului Harry trage cu srapnel iute, iar printul William s-a inselat teribil inca din prima zi: buzele Catherinei nu erau amare de la mosc, ci de la pulberea fina de praf de pusca.
This slideshow requires JavaScript.
